În timp ce autorităţile şi operatorii socotesc în paralel scăderea continuă a numărului de turişti din peninsula elenă, grecii visează la sosirea românului petrecăreţ şi cheltuitor. „Românii sunt ca noi, doar că nu vorbesc aceeaşi limbă”, spune Akis Spiratos, un agent de turism grec, concentrând în câteva cuvinte filosofia turistului român şi relaţia istorică construită pe traseul Bucureşti- Atena, cu opriri dese în Halkidiki sau Katerini.

Akis ne povesteşte, de fapt, ceva simplu: românul trăieşte şi petrece astăzi până la ultimii bani, fără să-i pese de ziua de mâine. Tocmai de aceea grecii îi aşteaptă cu sufletul la gură pe turiştii români. Astăzi, mai mult ca niciodată pentru asta: ca să-i ajute să iasă din criză.

Deşi nu sunt la fel de numeroşi ca germanii, englezii sau francezii, românii sunt buni cheltuitori şi mai puţin pretenţioşi. Iar turismul grecesc, construit haotic şi aflat şi el acum în plină derivă, are disperată nevoie de o infuzie de capital. Mai ales în condiţiile în care 2009 a îngroşat datoriile pe care agenţii străini, din mai multe ţări, le au către hotelieri.

Turismul, care ar fi trebuit să fie aici o barcă de salvare pentru ieşirea din impasul economic, este ajutat să se scufunde chiar de către autorităţi.

Rege în vacanţă, „cerşetor” acasă

Operatorii spun că oficialii datorează milioane de euro atât agenţilor, cât şi hotelierilor, pentru organizarea diferitelor evenimente şi infotripuri pe care „au uitat” să le plătească. Aproape 200.000 de români şi-au petrecut vacanţa 2009 în Grecia.

Nu se compară cu cele două milioane de germani sau cu tot atâţia englezi, dar pentru greci sunt cel puţin la fel de importanţi.

„Să vă dau un exemplu. Vine un român, se cazează la patru stele, pune mâna pe telefon şi zice că în cameră nu-i place aia, că nu are vederea pe care o dorea şi aşa mai departe. Sună neamţul şi spune doar atât: «Ăsta nu e hotel de patru stele». Şi închide telefonul. Mă duc la hotel, vorbesc cu românul la un pahar de ţuică, îi explic, râdem, ne povestim, ajungem ca el să plătească mai multe ţuici ca mine, nu mai are nicio problemă cu hotelul şi rămânem prieteni. Cu alte cuvinte, vine şi anul viitor. Neamţul îmi cere să-l mut în alt hotel, plătind eu diferenţa. Îl transfer la cinci stele şi când se întoarce acasă mă şi dă în judecată. Vedeţi diferenţa?”, explică Akis Spiratos, care lucrează cu turişti români încă din anii ’80.

Actual preşedinte al agenţiei greceşti Captain Nemo, el apreciază pofta de cumpărături a românului, care „poate n-are ce să mănânce acasă şi cu ce să-şi plătească rata, dar în vacanţă vrea să se simtă rege”.
 
Doar rusul e mai risipitor, dar acesta nu cheltuieşte ca să se simtă bine, ci mai mult „ca să vadă oamenii că el are bani”. Un alt avantaj al românului este că e fidel şi revine în locul în care s-a simţit bine. „În regiunea Paralia, de exemplu, mare parte dintre turişti vin de ani buni”, adaugă Babis Bramos, managerul agenţiei Melli Tours.

BĂTĂLIA PE CIFRE

Socoteala nu se potriveşte cu cea din târg

Cea mai teribilă criză pentru turism din ultimii treizeci de ani, cum o numesc operatorii din domeniu, îşi are originile atât în situaţia economică mondială, cât şi în stilul caracteristic dezorganizat al grecilor. Mulţi s-au îmbătat cu apă rece, muşcând momeala informaţiilor măsluite ale guvernării trecute.

După datele oficiale, în 2009 scăderea numărului de turişti din Grecia a fost de numai 7%, în timp ce veniturile s-au redus cu 20%. Agenţii de turism spun că, probabil, statul a numărat şi albanezii care se duc acasă de mai multe ori pe an.

„După calculele noastre, numărul turiştilor a fost anul trecut mai mic cu 27%-30%, faţă de 2008, iar veniturile au scăzut cu 50%”, spune Akis Spiratos.

Reducerile masive au venit de pe piaţa vestică, astfel că, anul acesta, vor fi hoteluri care nu vor mai deschide deloc, în lipsa turiştilor. Asta, în condiţiile în care, până acum, turiştii englezi şi germani au rezervat deja o mare parte din pachete.

În plus, faptul că hotelierii au de recuperat mulţi bani de la agenţiile străine este, în parte, şi vina lor. Asta pentru că preferă să ofere rezervări în avans, oricui este gata să plătească nişte bani, fără să se asigure că respectivul client îşi va putea permite să-şi respecte angajamentele.

PE STRĂZI

Furturile sunt la ordinea zilei

Sărăcia îmbracă deja în Atena haine din cele mai hidoase. Dincolo de numărul din ce în ce mai mare al oamenilor străzii, a crescut rata infracţionalităţii, astfel că furturile şi tâlhăriile au ajuns la ordinea zilei.

„Atena a fost mereu o poartă de legătură pentru refugiaţii din Africa şi Asia, care voiau să ajungă în Europa. Înainte ei găseau aici de lucru şi câştigau 300 sau 400 de euro pe lună. Acum, nu se mai găsesc joburi nicăieri şi, din disperare, atacă lumea pe stradă, chiar sub nasul poliţiştilor”, spune Akis Spiratos.

ŢEPE DÂMBOVIŢENE

Agenţii noştri, datori grecilor un milion de euro

Agenţii de turism eleni sunt optimişti cu privire la viitorul sezon estival, deşi primele semne din an nu anunţă lucruri bune. Vânzările de Revelion, care indică pulsul concediului de vară, s-au redus dramatic.

„Numărul românilor a scăzut de la aproape 800 de persoane, în anii trecuţi, la 600 în 2009, ajungând la numai 72 în 2010. În Paralia Katerini scăderea a fost şi mai bruscă - de la 1.800 de persoane, în 2009, la doar 6 în 2010”, spune Akis Spiratos.
 
Cifrele i-au îngrijorat şi pe partenerii din România. „Pentru că vânzările de Revelion au mers foarte prost, turoperatorii români nu au aşteptări mari pentru Paşte şi aproape toată lumea se concentrează pe vacanţa de vară”, afirmă Ciprian Enea, consultant besttourism.ro.

Potrivit acestuia, în această perioadă se pot achiziţiona pachete în regim early booking (înscriere timpurie), iar discounturile sunt între 7 şi 20%.

Anul trecut, numărul românilor care au petrecut în Grecia a scăzut cu mai puţin de 10%. În schimb, aceştia au avut mai puţini bani.
 
„Cel care cumpăra înainte de 1.000 de euro, a cumpărat anul trecut de numai 600 de euro”, spune Babis Bramos.

Perspective pentru 2010

Pentru a-i atrage pe turişti, grecii vor tăia din preţuri până la 15%, asigură Babis Bramos. Pentru piaţa românească, tarifele vor părea însă mai mari faţă de anul trecut, când turiştii au avut parte de oferte de tipul “plăteşte unul, pleacă doi”.

Anul trecut, scăderea a fost generată de firmele româneşti, care rezervaseră şi plătiseră deja avansul pentru un număr-record de locuri la hoteluri. În încercarea de a recupera măcar o parte din investiţie, agenţii au tăiat preţurile „la sânge”.

Grecii spun că datoriile pe care românii le au către hotelieri depăşeşte un milion de euro. Chiar şi aşa, în miezul verii, turiştii români ar putea plăti mai puţin de 300 de euro pentru o săptămână la un hotel de trei stele, de lângă Corint, cu demipensiune şi transport cu autocarul.

În regiunea Halkidiki - Paralia Katerini - Platamonas - Salonic, preferata celor mai mulţi români datorită distanţei ce poate fi parcursă cu maşina personală, preţul mediu al unui sejur incluzând transportul, şapte nopţi de cazare la hotel de trei stele cu demipensiune este de 220-280 euro. În insule - Creta, Rodos, Corfu, Zakintos - preţul unui sejur urcă până la 500 de euro.

Fotografii realizate de Codrin Prisecaru