„Protestele de o săptămână din Timişoara au dus la căderea lui Ceauşescu. După 20 de ani, acest oraş strălucitor, eclectic din punct de vedere cultural, demonstrează că România urbană nu înseamnă numai blocuri grosolane”. Aşa îşi începe jurnalistul britanic Ben Lerwill reportajul său „Timişoara şi faţa nouă a României”, publicat de The Guardian.
 

Arhitectura barocă, barurile, muzica jazz, galeriile de artă şi numeroasele festivaluri sunt, potrivit jurnalistului, punctele tari ale oraşului din vestul ţării. Lerwill, freelancer şi totodată un jurnalist specializat în turism, a petrecut în Timişoara cinci zile în decembrie anul trecut.

„Oamenii tind să creadă că România urbană e puţin cam gri, şi nu sunt interesaţi în mod special de ea. Dar asta nu e întotdeauna corect”, a declarat Ben Lerwill pentru evz.ro.

România, căutată pentru romantismul spaţiului rural

În general, turiştii străini nu vin în România pentru zonele urbane: „În acest moment, mulţi oameni, în special britanicii, când se gândesc la România, se gândesc la Transilvania, la vampiri şi la zona rurală, pe care o consideră foarte romantică”, explică el, dar completează că oraşe precum Timişoara, Sibiu sau Cluj ar putea să schimbe aceste prejudecăţi.

Spiritul tineresc este un alt atu al oraşului: „Sunt mulţi oameni tineri acolo, e multă energie în baruri, seara”, mai spune Lerwill. „Cred că festivalurile sunt o ocazie bună de a merge acolo deoarece turiştilor britanici le place să călătorească pentru un motiv anume prin Europa. Şi a devenit foarte comun ca oamenii să călătorească pentru festivaluri muzicale. Această perspectivă ar putea fi una bună pe care să o folosească autorităţile”.

Într-adevăr, oraşul abundă în evenimente culturale, de la festivalul de world music "Plai", cel de muzică electronică sau de jazz, la festivalul de film Timishort.

"Aveţi grijă la palincă"

Totuşi, jurnalistul crede că formula de „Mica Vienă” este puţin cam exagerată şi compară Timişoara cu un „diamant neşlefuit”: „Unele dintre clădiri aveau o înfăţişare cam obosită, le-ar fi prins bine nişte vopsea proaspătă, dar înţeleg: este o treabă costisitoare. Cred că asta ar fi principala problemă. Uneori păreau cam obosite, îmbătrânite”.

„Nu e tocmai Viena. Dar acest aspect nu e neapărat un lucru rău. Evident că Viena e foarte frumoasă, dar e şi foarte aglomerată, foarte scumpă”, continuă el. „ Timişoara nu e frumoasă sută la sută, dar are foarte mult potenţial şi sunt multe părţi care sunt foarte atractive”.

Lerwill îi linişteşte pe cei care ajung în oraşul din vest: capcanele pentru turişti sunt aproape inexistente, iar preţurile sunt mici. Îi atenţionează însă la un capitol: „Un avertisment general totuşi: aveţi grijă la tăria palincii, dacă intenţionaţi să funcţionaţi a doua zi”.

                                               Foto: Adi Pîclişan

Circuitele turistice nu ajung la Timişoara

Traian Bădulescu, purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, e de părere că sloganul "Mica Vienă" ar aduce beneficii oraşului: „Eu chiar aş marşa pe Mica Vienă. Încă nu sunt renovate toate clădirile, nu sunt restaurate toate, Sibiul a luat-o mult înainte Timişoarei la capitolul ăsta. Dar poate fi numită Mica Vienă. Sibiul e mult mai medieval. Timişoara e baroc, cum e şi Viena. Şi clădirile chiar seamănă cu cele din Viena, doar că în Viena sunt la o scară mai mare, sunt mai masive, mai înalte, bulevardele mai largi”.

El spune că deja în Timişoara s-a dezvoltat foarte bine turismul de business. O altă categorie de turişti sunt cei care vin pe cont propriu: din ţările învecinate vin mai ales maghiari şi sârbi, iar din Europa Occidentală sosesc în special italieni şi vorbitori de limbă germană: austrieci şi nemţi.

„La noi, din păcate, nu prea există city break-uri pentru oraşele din România, cum sunt pentru oraşele occidentale: Viena, Paris, adică pachete turistice pentru weekend, operate cu avionul, cu vizitarea oraşului. Circuite turistice, din păcate, nu ajung acolo. Turiştii nu prea înaintează în Banat”, explică Bădulescu.

Oraşul devine însă o destinaţie tot mai accesibilă, în special prin înmulţirea hotelurilor care fac parte din lanţuri internaţionale şi prin dezvoltarea aeroportului, pe care operează tot mai multe companii aeriene.

Bădulescu e de acord că Timişoara poate să modifice imaginea României de ţară a urbanismului comunist: „Timişoara şi Sibiul împreună, oraşele din Ardeal în special, Braşov, Cluj, precum şi Iaşiul, sunt oraşe care din start pot şterge imaginea de ţară cu blocuri gri, dacă ar fi promovate cum trebuie”. 

„Ar trebui promovată ca destinaţie de city break. Eu cred că mai degrabă decât Bucureştiul ar putea fi promovate alte oraşe ca city break. Bine, nu ai ce să faci mai mult de trei zile, dar sunt suficiente. Şi e mai accesibilă Timişoara, e la vest, se poate ajunge şi de la Budapesta”, crede purtătorul de cuvânt al ANAT.

Timişoara, ajutată de Belgrad

Potrivit lui Bădulescu, Timişoara ar putea puncta în zona turismului cultural, a celui prilejuit de evenimente (congrese, reuniuni, concerte, festivaluri), dar ar putea fi promovat şi ca un oraş verde: „are parcuri, e un oraş aerisit, se pot face plimbări, inclusiv pe malul Begăi”.

De asemenea, Timişoara ar putea profita de apropierea de Belgrad, aşa cum Bratislava „fură” din turiştii care ajung la Viena: „Cel mai apropiat oraş e totuşi Belgrad, care e un oraş turistic, o să se dezvolte, şi o să-i ajute şi Timişoarei, aşa cum Viena ajută Bratislava, deoarece datorită apropierii de Viena se fac mici vizite, circuite de o zi la Bratislava, unde se ajunge într-o oră”.

„Contează enorm că s-au deschis graniţele dinspre Serbia şi că sârbii nu mai au nevoie de viză pentru UE de la 1 ianuarie. Vor veni mai mulţi turişti sârbi în Timişoara. Practic, s-a mai deschis o piaţă”, afirmă Bădulescu.

Dezvoltarea turistică a capitalei acestei zone ar impulsiona toată regiunea, spune el, şi ar trage după ea şi alte localităţi din Banat, astfel încât s-ar putea face pachete turistice de cinci zile pentru vestul ţării.

Andreea Dogar