Scriitorul american, cunoscut mai ales pentru romanul "De veghe în lanul de secară", a murit la vârsta 91 de ani, informează cotidianul New York Times, citat de AFP.

Jerome David Salinger "a murit, ieri, în locuinţa sa din New Hampshire", în nord-estul Statelor Unite, a confirmat Philis Wesburg, agentul scriitorului.

Un om misterios

În pofida succesului pe care l-a avut romanul "De veghe în lanul de secară", lansat în 1951, Salinger nu a mai publicat nimic din 1965 şi nu a acordat niciun interviu presei în ultimii 28 de ani.

Viaţa scriitorului american a devenit un mister de la decizia sa de a se refugia în satul Cornish, din New Hampshire.

Fiica scriitorului şi prietenii apropiaţi susţin că Salinger a scris până spre sfârşitul vieţii, însă niciun manuscris al său nu a fost trimis unei edituri de mai bine de patru decenii.

"Iubesc să scriu şi vă asigur că scriu cu regularitate. Însă scriu pentru mine şi vreau să fiu lăsat în pace în timp ce fac asta", a declarat Salinger în cel mai recent interviu al său, acordat publicaţiei Boston Globe în 1980.

În 1997, informaţii potrivit cărora ultima lucrare a lui Salinger, "Hapworth 16: 1924", publicată în revista The New Yorker, ar putea fi lansată într-un volum, au fost primite cu entuziasm în cercurile literare, însă acest lucru nu s-a întâmplat.

Născut pe 1 ianuarie 1919, la New York, Jerome David Salinger a început să scrie în adolescenţă.

În 1940, el a publicat nuvela "The Young Ones", în revista americană Story, iar în 1942 s-a înrolat în armată şi a participat la Debarcarea din Normandia, o experienţă care l-a marcat profund.

Revenit în Statele Unite, Salinger publică, în 1948, în revista The New Yorker, nuvela "A perfect day for bananafish", în care-i prezintă pe membrii familiei Glass, care vor apărea ulterior în mai multe dintre operele sale.

Un succes uriaş, 65 de milioane de exemplare vândute

Impunerea definitivă a lui Salinger în lumea literară vine odată cu romanul "De veghe în lanul de secară", care a devenit deja o operă clasică şi care este vândută anual în 250.000 de exemplare. Romanul s-a vândut până în prezent în mai mult de 65 de milioane de exemplare.

Romanul spune povestea lui Holden Caulfield, un adolescent în vârstă de 16 ani, exmatriculat de la liceu cu numai câteva zile înainte de vacanţa de iarnă.

În 1965, după alte câteva cărţi publicate, printre care "Nouă povestiri", "Dulgheri, înălţaţi grinda acoperisului", "Seymour: o prezentare" (2002), "Franny şi Zooey", Salinger s-a retras.

"Publicarea unei cărţi este o violare gravă a intimităţii mele", a declarat scriitorul, într-un interviu acordat, în 1974, cotidianului New York Times.

În 1955, după un scurt mariaj cu o nemţoaică, Salinger se căsătoreşte cu o tânără studentă, Claire Douglas, cu care are doi copii, Matt şi Margaret.

Cuplul a divorţat în 1967, iar cinci ani mai târziu, Salinger a început o relaţie cu o tânără de 18 ani, Joyce Maynard.

Drepturile de autor lăsate moştenire

O parte dintre scrisorile cuplului Salinger-Maynard au fost vândute, pentru o sumă de peste 150.000 de dolari, în cadrul unei licitaţii, ce a avut loc în 1999, pe care scriitorul a vrut să o anuleze pe cale legală.

Încă din anii '80, după ce s-a căsătorit cu Collen O'Neill, Salinger a rămas înconjurat de mister.

Scriitorul a refuzat mereu, cu vehemenţă, să vândă industriei cinematografice drepturile de autor asupra romanului "De veghe în lanul de secară".

Anul trecut, presa internaţională scria că Salinger a refuzat ecranizarea cărţii şi a preferat să transfere drepturile soţiei şi fiicei după moartea sa, pentru a nu vedea rezultatele tranzacţiei.

Motivele lui au fost dezvăluite anul trecut într-o scrisoare pe care Salinger a trimis-o unui producător încă din 1957.

"Pentru că există posibilitatea tot mai apropiată certitudinii că nu voi muri bogat, cochetez cu ideea de a lăsa aceste drepturi moştenire fiicei şi soţiei mele, ca un fel de poliţă de asigurare. În final, trebuie să recunosc că mă mulţumeşte şi gândul că nu voi trăi să văd rezultatele tranzacţiei", a scris Salinger. Această scrisoare a fost vândută la licitaţie pentru suma de 35.000 de euro.