Nu vor să facă restructurări

Tot în OUG 63/2010 se mai prevede şi faptul că, în termen de 40 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei, autorităţile locale şi cele judeţene au obligaţia de a aproba noile organigrame.

Răgazul de 40 de zile, care expiră pe 14 august, le-a permis unor edili locali să găsească soluţii ingenioase de a-şi păstra funcţionarii şi de "a fenta" decizia guvernului de restructurare a aparatului administrativ. Astfel, unele primării se pregătesc să-şi transforme anumite direcţii în societăţi comerciale, care să preia o parte dintre bugetarii ce ar fi trebuit concediaţi. Iar unele consilii judeţene au ales să decimeze instituţiile de cul tură din subordine în loc să renunţe la oamenii din aparatul propriu.

CUM SE APLICĂ LEGEA ÎN ŢARĂ

Funcţionari mutaţi şi oameni de cultură daţi afară

În mai puţin de 30 zile de la intrarea în vigoare a OUG 63/2010, o parte din primarii şi preşedinţii de consilii judeţene, chiar şi cei care fac parte din PDL, au găsit cel puţin două metode de a-şi păstra oamenii în funcţii.

Servicii externalizate

Spre exemplu, primarul din Râmnicu-Vâlcea nu vrea să-i concedieze pe cei 400 de angajaţi care încarcă organigama impusă de guvern. Motiv pentru care Administraţia Domeniului Public, Serviciul Social şi Serviciul Pieţelor vor fi incluse sub umbrela unei societăţi comerciale cu unic acţionar, şi anume Consiliul Local Râmnicu-Vâlcea. Astfel, angajaţii care ar fi trebuit disponibilizaţi vor fi preluaţi de noua firmă, care va funcţiona însă tot cu bani de la bugetul local.

În plus, administraţia locală va fi nevoită să plătească, tot din bugetul propriu, serviciile oferite de societatea respectivă. "Deocamdată nu ştim cât ne va costa contractarea noilor servicii, rămâne să vedem. Oricum, să sperăm că preţurile vor fi mai mici şi că vor justifica demersul nostru", încearcă să se justifice primarul Romeo Rădulescu.

Şi Primăria Deva a ales să transfere 35 de persoane, care ar fi trebuit concediate, pe statele de plată ale unui nou serviciu, care se va ocupa de administrarea Aqualand Deva, investiţie a consiliului local ce ar trebui finalizată abia la toamnă. Asta nu-i împiedică pe edilii locali să spere că noul serviciu se va autofinanţa din biletele vândute.

Nici primarul Iaşiului, Gheorghe Nichita, nu s-a împăcat cu ideea că va trebui să renunţe la 313 din cei 1.049 de angajaţi. Drept urmare, a transformat Direcţia de Pieţe şi Direcţia de Servicii Publice Municipale în societăţi comerciale.

"Aprobarea ordonanţei nu face decât să ne pună în poziţia de a externaliza serviciile. Vom avea servicii mai scumpe pentru că se transformă în societăţi comerciale, devin plătitoare de TVA", susţine primarul Nichita.

Cultura, prima sacrificată

Tot pentru a-şi proteja aparatul funcţionăresc, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Constanţa a decimat pur şi simplu instituţiile de cultură din subordine.

"La Constanţa, ordonanţa a fost aplicată preferenţial, iar tăierile majore au fost la cultură, dispărând astfel Opera", spune fosta directoare Daniela Vlădescu. Astfel, 292 din cei 353 de funcţionari concediaţi provin din instituţiile de cultură. "Am încercat să păstrăm ceea ce produce mai puţin efect în rândul majorităţii cetăţenilor. Dacă cineva gândeşte că trebuiau daţi afară mai mulţi angajaţi din aparatul CJ, judeţul nu mai putea funcţiona", afirmă Nicuşor Constantinescu.

Şi la nivelul CJ Iaşi disponibilizările vor viza instituţiile de cultură, de unde vor pleca cele 14 persoane care nu se regăsesc în noua organigramă.

"La Constanţa, ordonanţa a fost aplicată preferenţial. Tăierile majore au fost la cultură, dispărând astfel Opera."
DANIELA VLĂDESCU, fostă directoare a Operei

METODE

Firmele de consultanţă înghit banii Sănătăţii

Angajarea de consultanţi care au firme e una dintre metodele prin care e furat bugetul subţiat al sistemului de sănătate.

"La spitalul unde am fost director aveam un jurist plătit cu 1.500 de lei. A fost disponibilizat şi a fost angajată o firmă de consul taţă juridică, plătită cu peste 10.000 de lei pe lună", a detaliat un fost manager de spital.

La agenţiile care aparţin de Ministerul Sănătăţii, unde posturile sunt blocate, cei care vor să obţină un job trebuie să-şi facă firmă. În ceea ce priveşte disponibilizările făcute până acum în Sănătate (sunt vizaţi doar funcţionarii) dintr-un total de 9.920 de posturi existente în unităţile finanţate de la bugetul de stat, au fost reduse 1.621, dintre care 978 erau vacante. Au mai fost reduse 69 posturi în urma comasării Agenţiei Medicamentului cu Oficiul de Dispozitive Medicale.